Pătrunjelul, remediu împotriva efectelor nocive ale consumului de alcool
Numele latin al pătrunjelului este „Petroselinum crispum” şi vine din limba greacă (“petros” – piatră, iar “selinon” – ţelină). Grecii antici il foloseau atât ca aliment, cât şi ca plantă medicinală. Cu frunzele sale erau decorate şi aromatizate mâncărurile, dar erau şi încoronaţi învingătorii în întrecerile sportive sau erau tratate muşcăturile de şarpe ori de scorpion.
20 Iulie 2015, 07:09
Planta provine de pe malurile Mării Mediterane şi a ajuns pe actualul teritoriu al României cu cel puţin 2000 de ani în urmă. În prezent, pătrunjelul este cel mai folosit zarzavat în bucătăria tradiţională românească, iar până nu demult, era un remediu redutabil în medicina noastră populară.
Cum putem consuma pătrunjelul
Orice fruct, legumă sau zarzavat este preferabil să fie consumat în stare crudă. Prin prepararea termică, nu numai culoarea şi aroma, dar cea mai mare parte din enzime şi vitamine se pierd. Frunza verde de pătrunjel tocată mărunt se poate adăuga la orice mâncare gătită, la sfârşit, după ce prepararea termică s-a încheiat, sau la salate.
Pentru că rădăcina de pătrunjel este şi ea valoroasă din punct de vedere nutritiv, o putem consuma, de asemenea, crudă, dată pe răzătoare, în amestec cu morcov şi ţelină.
Ce folosim de la pătrunjel
Totul! Conţinutul de vitamina C (frunzele de pătrunjel conţin de trei ori mai multă vitamina C decât portocalele şi de 2,5 ori mai multă decât lămâile), beta caroten, clorofilă, vitamina B 12, fluor şi acizi graşi esenţiali face din această legumă un real ajutor în tratarea diverselor boli. Rădăcina este un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al ficatului şi antiviral.
Frunzele şi tulpinile neutralizează şi ajută la eliminarea toxinelor din organism, împrospătează respiraţia, dizolvă şi ajută la eliminarea pietrelor la rinichi şi la ficat, iar fructele (seminţele) de pătrunjel sunt un puternic tonic digestiv. Iată câteva preparate din pătrunjel.
Sucul de frunze. Se mixează o mână de frunze proaspete, la care s-au adăugat patru linguri de apă, după care se lasă jumătate de oră la macerat, apoi se filtrează. Licoarea obţinută este bine să se consume imediat sau să fie păstrată la frigider, dar nu mai mult de 4 ore.
De regulă, se iau de 4 ori pe zi, câte 4-6 linguri de suc de frunze de pătrunjel, diluate în câte un sfert de pahar de suc de morcov.
Sucul de rădăcină. Rădăcinile de pătrunjel se spală bine, eventual frecându-le cu o perie aspră, dar fără a le răzui cu cuţitul, întrucât astfel
s-ar pierde anumite vitamine şi enzime preţioase. După spălare, se taie bucăţi, apoi se pun în centrifugă. Sucul care rezultă se consumă diluat în proporţia de 1:3 în suc de morcov.
Pulberea. Se obţine din seminţe de pătrunjel, prin măcinarea cu râşniţa electrică de cafea. Pulberea se păstrează la frigider într-un borcan bine închis, pentru a nu se evapora uleiurile volatile. Se administrează jumătate de linguriţă rasă, de 2-3 ori pe zi.
Virtuţile terapeutice ale pătrunjelului
Fumat – mai multe componente ale uleiului volatil din frunzele de pătrunjel protejează organismul împotriva acţiunii nocive a gudroanelor din fumul de ţigară, prevenind diferite afecţiuni ale aparatului respirator, de la bronşita cronică, la cancerul pulmonar. Sunt recomandate curele cu suc de pătrunjel, din care se administrează câte 50 ml pe zi, vreme de 4 săptămâni.
