TEIUL – un leac pentru trup şi suflet

Creştinii îl consideră un arbore sfânt, de aceea nu întâmplător în coroana teiului Dumnezeu nu aruncă niciodată săgeţile trăsnetelor, acest lucru fiind explicat de magnetismul diferit al teiului, faţă de cel al altor arbori. În plus, s-a mai constatat că umbra teiului nu provoacă răceli sau alte boli pulmonare, aşa cum se poate întâmplă cu persoanele care dorm la umbra nucului.

La români, ramurile de tei înflorite sunt aduse acasă de Rusalii, după ce au fost sfinţite de preot la biserică, fiind ţinute la intrare ori lângă icoane. Ele se păstrează toată vara, având darul de a alunga grindina şi furtunile distrugătoare, dar menţinând şi “seninul” din casă. În creştinismul primitiv, lemnul de tei era considerat sfânt şi exista obligaţia ca statuetele Fecioarei Maria şi catapesmele să fie cioplite din lemn de tei (lignum sacrum). În astrologie, teiul e asociat cu luna, miresmei sale fiindu-i atribuit un efect afrodisiac.

În antichitate, asupra teiului erau transferate boli de către vindecători. Mulţi părinţi plantau un tei când li se năştea un copil, convinşi că astfel va fi ocrotit de boli. În caz că, totuşi, se îmbolnăveau, erau întinşi la umbra unui tei înflorit.

Calităţile sale de medicament fac ca teiul să fie bun pentru aproape orice, de la răceală şi dureri de cap, până la insomnii. Planta este considerată a fi eficientă în tratarea epilepsiei, iar pentru asta este de ajuns ca persoana în cauză să stea sub copac. Principalele proprietăţi terapeutice care ridică valoarea medicinală a florilor de tei sunt: efectele neurosedative, întăritoare, emoliente, expectorante, sudorifice, decongestive, spasmolitice, hipotensive şi diaforetice. Aceste proprietăţi sunt datorate compoziţiei chimice a florilor în care predomină uleiuri eterice (îndeosebi farnesol, care dă mirosul caracteristic), mucilagii, saponozide, flavonoide, gume, taninuri, coline şi vitamina C.

Florile de tei au calităţi tranchilizante şi stimulatoare şi sunt bune pentru dureri de cap, indigestie, diaree sau pentru momentele în care simţi că nervii îţi sunt întinşi la maximum.

Ceaiul de tei te scapă de insomnie, elimină tensiunea şi anxietatea, dar este bun şi pentru ca reduce tensiunea musculară. Combinat cu soc, acesta este perfect pentru a scăpa de răceli, tuse sau gripă.

Ceaiul de tei şi-a demonstrat eficienţa în cazul crampelor menstruale, a colicilor şi crampelor musculare. Datorită bioflavonoidelor din flori, acesta este relaxant şi scade tensiunea arterială, fiind totodată recomandat persoanelor care suferă de arterioscleroză sau de boli cardiace coronariene. Infuzia de tei poate fi folosită cu succes în tratarea infecţiilor oculare.

Produsele terapeutice preparate cu flori de tei sunt utilizate pentru combaterea ridurilor feţei, a cearcănelor la ochi şi în stimularea creşterii părului.

Atenţie atunci când consumi ceaiul de tei pentru că, deşi nu există studii care să demonstreze acest lucru, se spune că utilizarea în exces cauzează probleme cu inima.