Terapia cu flori de fân, ieftină şi uşor de aplicat
Înainte ca toamna să coboare pe plaiuri, mireasma divină a fânului va mai aşterne o undă de blândeţe peste pământ. Mirosul fânului nu e însă unicul dar pe care Dumnezeu ni-l trimite ca să ne înveţe că lumea a fost ruptă cândva din Rai… Florile de fân au în ele puterea divină de-a vindeca. Demult, când sticluţele cu medicamente nu găsiseră încă drumul satelor noastre şi nu se ştia mai nimic despre „doftori” şi „poticăraşi”, farmacia se afla în ograda din faţa casei, acolo unde creşteau flori de fân.
12 August 2015, 06:54
Fără să vi-l prezentăm ca pe un leac bun la toate, fânul şi terapia cu flori de fân reprezintă un ajutor fără seamăn al sănătăţii, peste măsură de ieftin şi foarte simplu de aplicat.
Un leac popular străvechi
Florile de fân sunt folosite în medicină populară din cele mai vechi timpuri, în toate zonele Europei. Multe din tradiţiile legate de folosirea florilor de fân s-au pierdut. Primul fân era folosit mai ales pentru mărirea rezistenţei la boli, purificare, întinerire, înfrumuseţare.
Florile din al doilea fân (otava) erau folosite contra răcelii, a bolilor de piept şi gât, pentru tratarea infecţiilor, a reumatismului şi a bolilor de rinichi. Fânul de pe coastele mai umbrite şi mai umede era folosit pentru tratarea bolilor cauzate de frig şi umezeală, în timp ce cel de pe coastele însorite şi uscate, mai aromat, era folosit pentru înviorare, revigorare, mărirea rezistenţei la boli.
În lumina datelor ştiinţifice de astăzi, multe din aceste tradiţii îşi găsesc justificarea.
Florile de fân au fost una din principalele „arme” terapeutice ale celebrului terapeut naturist şi preot Sebastian Kneipp – părintele medicinii naturale – care spunea: „Florile de fân nu mi-au înşelat niciodată încrederea, începând cu tratarea intoxicaţiei sângelui, a membrelor degerate şi terminând cu tratamentul reumatismului, al diatezei scrofuloase sau al afecţiunilor spastice ale abdomenului inferior”.
Mulţi alţi terapeuţi naturişti – cum ar fi Kuhn, Suvorin, Maria Treben s.a. – au folosit miraculoasele flori de fân pentru tratarea celor mai diverse afecţiuni. Cu toate acestea, nu trebuie să credem că ele reprezintă un panaceu universal, în privinţa aceasta fiind foarte oportună reproducerea unei afirmaţii aparţinând aceluiaşi Sebastian Kneipp:
„Să nu vă închipuiţi că în toate afecţiunile citate, florile de fân singure sunt de ajuns; fiecare boală şi fiecare pacient în parte necesită un tratament diferenţiat, care să aibă în vedere şi alţi factori terapeutici”. Terapia cu flori de fân cere în paralel o alimentaţie judicioasă, precum şi efectuarea altor tratamente specifice.
Compoziţia florilor de fân
O mână de flori de fân conţine, de obicei, nu mai puţin de zece specii de plante medicinale, care alcătuiesc o formidabilă reţetă de sănătate cu nenumărate acţiuni terapeutice. Pentru a vă face o idee cât mai precisă asupra valorii acestui leac natural, vom nominaliza numai zece plante, din totalul de 60 pe care le întâlnim frecvent prin fâneţe:
Pătlagina este una din plantele cele mai folosite în medicina populară pentru uz extern. Este antiinflamatoare, calmantă, antiseptică, cicatrizantă, ajută la refacerea ţesuturilor. Este utilizată pentru calmarea usturimilor, a mâncărimilor, pentru a urgentă cicatrizare a rănilor, pentru combaterea infecţiilor cutanate.
