Castanele combat durerile reumatice

Ele reduc durerea şi inflamaţia, protejează vasele de sânge, opresc hemoragiile, stimulează circulaţia sanguină. Mai mult, în ultimii ani, ele au devenit o preţioasă materie primă pentru industria de cosmetice şi unguente, deoarece, folosite extern, au efecte benefice asupra pielii şi a circulaţiei periferice. Recoltarea se face foarte uşor, prin simpla lor culegere de pe jos.

Se usucă în strat gros (10-15 cm), în locuri călduţe şi bine aerisite, vreme de trei săptămâni, după care pot fi puse la păstrare în săculeţi de pânză ori de hârtie sau pot fi preparate imediat.

Faină de castane: castanele uscate se pisează cu tot cu coaja în piua, până se mărunţesc suficient pentru a fi măcinate în maşină electrică de cafea, după care se cern cât mai fin. Praful alb-gălbui care rezultă, adică faină de castane, va fi folosit apoi intern şi extern pentru următoarele afecţiuni:

- Hemoroizi, hemoroizi sângerânzi – se iau zilnic, pe stomacul gol, 3-4 linguriţe de faină de castane. Planta se ţine sub limbă vreme de 5-10 minute, după care se înghite cu apă. O cură durează 2-6 săptămâni, în funcţie de gravitatea afecţiunii, şi are un efect extraordinar şi asupra venelor, vindecând o serie întreagă de boli pentru care farmacia modernă încă nu a descoperit medicamente.

- Varice, flebită, afecţiuni ale venelor în general – se face tratamentul intern de la hemoroizi şi, în plus, se aplică o cataplasmă cu faină de castane preparată astfel: la patru linguri de faină de castane se adăugă iaurt proaspăt, amestecându-se încontinuu, aşa încât să se formeze o pasta groasă.

Aceasta pastă se aplică cu un tifon pe locul afectat, după care se acoperă cu o folie de nylon şi se leagă (dar fără a strânge deloc). Se ţine 1-2 ore. Tratamentul se repetă zilnic sau o dată la două zile, vreme de o lună.

- Tromboflebită, tromboze – se pun într-un borcan patruzeci de castane proaspăt culese şi bine zdrobite (cu tot cu coajă), peste care se adăugă alcool alimentar de 80 de grade cât să le acopere şi să rămână deasupra o peliculă de lichid de 2-3 degete.

Se închide borcanul şi se lasă conţinutul să se macereze vreme de 20 de zile, după care se filtrează. Se administrează o linguriţă din această tinctura de patru ori pe zi, vreme de o lună.

- Prostatită, adenom de prostată – se administrează tinctura obţinută după metoda de mai sus, câte 4 linguriţe pe zi, în cure de 2-3 luni. Coaja şi miezul castanelor au principii active antiinflamatoare puternice, care acţionează asupra prostatei.

- Reumatism – se fac spălături cu zeama obţinută după fierberea a 5 mâini de castane în 5 litri de apă, până lichidul scade la jumătate. Băile vor fi cât mai fierbinţi posibil. Procedura se repetă o dată la două zile. O credinţă populară spune că cei care poartă în buzunare castane sunt feriţi de dureri reumatice, de dureri de şale (lombosciatică) şi de înţepeneli (nevralgii, întinderi de muşchi). Mulţi oameni care au încercat acest procedeu, mai degrabă magic decât medical, au declarat că au obţinut rezultate excelente.

Castanele comestibile

Au fost aduse pe teritoriul ţării noastre odată cu primele legiuni romane care au ocupat Dacia, iar de atunci, castanul comestibil a fost aclimatizat şi cultivat mai ales în zona de vest a ţării. Mai târziu, prin secolul al XIV-lea, castanii comestibili au fost intens plantaţi în jurul mănăstirilor din Oltenia şi Moldova, iar cu ocazia aceasta, fructele lor au intrat în reţetele vestitelor leacurile monahale, ocupând printre acestea un loc de cinste.

Cu ele se tratau reumatismul şi degerăturile, problemele digestive şi intestinale, diferitele boli ale bătrâneţii. Nu în ultimul rând, castanele au fost folosite ca hrană uşoară şi extrem de hrănitoare pentru convalescenţi, bogăţia lor de minerale şi de vitamine (greu degradabile în procesul preparării) fiind un excelent sprijin pentru o vindecare rapidă.

Citeste articolul complet pe ziarulunirea.ro