Ghizmană sau bismană (rețetă de jucat la Paparude)
A treia joi după Rusalii. Zi de jucat. De ritual. De paparude. Să vină ploaia, să ne ude. Divinitate precreștină, dacică, se pare, ea e femeia care-și înfășoară trupul gol în crengi și frunze. Și dansează. Invocă ploaia și fertilizează.
07 Iulie 2016, 07:22
Zic unii că din vremea dacilor se face coptura asta tainică. Ghizmana. Tot din ingrediente adunate, din casă-n casă, de copii. Femeia care-o pregătește se cere-a fi curată. Fără păcat. Și fără pată. Din ce au strâns copiii, ziua toată, ea va găti ghizmana-nmiresmată. Și tu poți s-o gătești!
Spargi ouăle și le așezi într-un castron, cu zahărul pisat, după plăcere. Bați bine. Până spuma începe să se-albească.
Pui făină și-amesteci tot, întruna până se-ngroașă ca o cremă. Mai pui miroazne și iar o subțiezi, cu lapte căldicel. Amesteci iute, să spumeze, și-arunci în vas o lingură de unt. Și torni cu grijă într-o tavă unsă.
Cuptorul trebuie să fie cald. Iar coacerea se face iute. Să se lege ingredientele, să nu mai joace, ca paparuda care semne face ploii să-nceapă iar din cer a curge. Ei, și când s-a copt, satul întreg chemat e să se-nfrupte. Rețeta, pe-ndelete scrisă, o afli și în prima care pe care-i scris așa: „Bucătărie română”. 1865. București. Ediție a tipografului Christ Ionnin.
„BISMANA-PRAJITURA
Sparge opt oua; pune-le intr-un castron cu zahar pisat dupa placere; bate pana ce va incepe sa se albeasca; pune apoi faina, tot amestecand, pana ce se va ingrosa ca o crema; rade d-asupra coaja de lamaie si bate inainte mult pana se albesce. Toarna lapte caldicel, tot amestecand, pana ce se subtia ca un lapte gros. Amesteca atunci iute ca sa faca spume, arunca in intru o lingura de unt; varsa indata intr-o tava unsa; si pune in cuptor care trebue sa fie cald. Fiindca coacerea se face iute si trebue servita calda si pe tava, se face cand se serva supa.”
