Păstrăv cu praz, mere și vin (rețetă dintr-un sat șters de pe harta lumii)
O dimineață sprintenă și masa plină cu bucate! În străchină de lut și pe tipsie așezate! Iar dacă ești în căutare de oale, farfurii și căni de apă, pe roată de olar lucrate, dă o fugă în satul gorjenesc zis Găleșoaia.
06 Iulie 2016, 06:10
Mai e acolo un meșter care știe-a face vase de lut... cu vino-ncoace. El știe-a modela povești în humă... și-a face păsărea să cânte în buza ulcelelor cu vin. Care vin, cuvene-se a fi adus la masă alături de bucate. Acolo, în cuhnia gorjenească, gătim azi păstrăv la cuptor, cu mere, praz și... vin.
E neobișnuită-asocierea, dar cu atât mai mult va fi gustoasă.
Dar mai 'nainte de-a afla rețeta, vreo două vorbă să vă spun despre olarul amintit. Fiu de olar, din sat de vrednici modelatori în lut, Ion Retezeanu a crescut acolo, între oale, străchini, vise, cu mâinile-i micuțe netezind copilăria. Din așezarea odinoară plină de meșteri azi numai el lucrează-n dorul unui trecut care nu vrea să plece. Căci nu doar meșterii de-alt'dat, dar satul însuși e dispărut azi de pe harta lumii. Meșterul se-ntoarce, an de an, în vatra satului bătrân să-și ia de-acolo lutul, inspirația, vigoarea...
Dar să ne-ntoarcem la rețeta noastră.
În tipsie vom așeza întâi de toate prazul și merele-n felii tăiate.
Apoi ne ocupăm de pește. Curățat, spălat, uscat. Pudrat cu sare și piper. Se-așază-n așternutul tăvii. Se toarnă vinul, cu măsură. Să fie alb și sec. Atât se cere. Se-acoperă c-un aluat de pâine, subțire, lipindu-se de marginea tipsiei. Cuptorul dinainte încălzit primi-va tava ca pe o ofrandă.
În douăj'de minute, ar trebui să fie gata. Copt în sucu-i amestecat cu vin de țară.
Se scoate tava. Pâinea aurie se despică de-a lungul, lăsând aburul să iasă. Se scoate peștele pe farfurie, coaja de pâine se așaz-aproape, iar sosul se mai lasă ca să fiarbă, îngroșat bine cu smântână și aromat cu pătrunjel.
Rețeta nu-i ușoară, dar nici grea. Și merită gustată pe-ndelete.
Pe mâine, deci, să-mpărtășim rețete cu secrete.
